Revista Română de Drept European, editată de Wolters Kluwer România, anunţă apariţia nr. 2/2012.
În acest număr au fost publicate articole semnate de personalităţi ale dreptului european, acest număr fiind deschis de către dl Josef Azizi – Judecător la Tribunalul Uniunii Europene.
Josef AZIZI, Scoaterea la lumină a procesului intern de adoptare a deciziilor de către instanţele UE: O justificare pentru opinii separate?
Martin EBERS, De la Océano la Asturcom: Dispoziţii imperative de dreptul consumatorilor, aplicare din oficiu a dreptului Uniunii Europene şi autoritate de lucru judecat
Wouter P.J. WILS, Puterea de apreciere şi stabilirea priorităţilor în executarea publică a normelor antitrust, în special în executarea normelor UE în domeniul controlului practicilor restrictive
Nicolas PETIT, Hotărârea Curţii Europene de Justiţie în cauza VEBIC: Completarea unei lacune în Regulamentul 1/2003
Remus ŢIŢIRIGĂ, Comparaţia ca metodă interpretativă de unificare a dreptului: judecătorul european şi Convenţia de la Bruxelles
Rubrica „Jurisprudenţa instanţelor Uniunii Europene”, realizată de dl. Mihai Banu prezintă cauzele relevante din perioada mai – iunie 2011:
CJ, Camera a treia, hotărârea din 12 mai 2011, cauza C-176/09, Luxemburg/Parlamentul European şi Consiliul UE, nepublicată încă în Rep.
CJ, Marea Cameră, hotărârea din 24 mai 2011, cauza C-83/09 P, Comisia Europeană/Kronoply şi Kronotex, nepublicată încă în Rep.
TUE, Camera a patra, hotărârea din 24 mai 2011, cauzele conexate T-109/05 şi T-444/05, NLG/Comisia Europeană, nepublicată încă în Rep.
CJ, Camera întâi, hotărârea din 26 mai 2011, cauzele conexate C-165/09-C-167/09, Stichting Natuur en Milieu şi alţii, nepublicată încă în Rep.
CJ, Camera a patra, hotărârea din 26 mai 2011, cauza C-293/10, Stark/D.A.S., nepublicată încă în Rep.
TUE, Camera a doua, hotărârea din 7 iunie 2011, cauza T-471/08, Toland/Parlamentul European, nepublicată încă în Rep.
CJ, Marea Cameră, hotărârea din 14 iunie 2011, cauza C-196/09, Miles şi alţii/Şcolile europene, nepublicată încă în Rep.
CJ, Marea Cameră, hotărârea din 14 iunie 2011, cauza C-360/09, Pfleiderer/Bundeskartellamt, nepublicată încă în Rep.
Rubrica recenzii este bogată, prin participarea unor colaboratori noi – judecător Lavinia Cârciumaru şi doctorand Bucura Cătălina Mihăescu, membru al cabinetului avocatului general Yves Bot (Curtea de Justitie a Uniunii Europene):
Jean-Claude PIRIS, The Future of Europe. Towards a Two-Speed EU? [Mihai Banu]
Sean Van RAEPENBUSCH, Les recours des particuliers devant le juge de l’Union européenne [Bucura Cătălina Mihăescu]
Frederic EGGERMONT, The Changing Role of the European Council in the Institutional Framework of the European Union. Consequences for the European Integration Process [Mihai Banu]
Willem Bastiaan VAN BOCKEL, The Ne Bis In Idem Principle in EU Law [Lavinia Cîrciumaru]
În cadrul rubricii opinii, publicăm un interviu cu dl. Albert SÁNCHEZ GRAELLS din care redăm în continuare un scurt fragment (interviul face parte din proiectul Interviewing European Union. Wilhelm Meister in EU Law)
„Un subiect important în teza dumneavoastră priveşte metodologia cercetării. Este posibilă stabilirea unei metodologii a cercetării precise în dreptul Uniunii Europene, ca disciplină autonomă, sau este necesară identificarea ori dezvoltarea unei adecvări a instrumentelor pentru fiecare obiect?
Consider că cei mai mulţi specialişti înclină să fie de acord că pentru studiul şi cercetarea dreptului UE nu este potrivită analiza clasică întemeiată pe precedent. Nu este totuşi atât de evident care este cea mai bună alternativă şi pare improbabilă existenţa unei soluţii magice ori a unei formule unice pentru întreprinderea cercetării în dreptul UE. Ar trebui subliniat că dreptul UE include un amestec de materii care impun diferite tipuri de analiză, de vreme ce ele sunt într-o legătură mai mare cu alte ştiinţe sociale (precum ştiinţa politică, dacă ne centrăm asupra dreptului instituţional al UE, economie, dacă ne axăm asupra dreptului economic al UE, ori chiar ştiinţe exacte, dacă abordăm dreptul UE al mediului ori siguranţa alimentară, doar pentru a oferi câteva exemple). Prin urmare, pare că este necesară elaborarea unor metodologii adaptate, în funcţie de domeniul specific din cadrul dreptului UE atunci când se cercetează şi, poate chiar mai important, în funcţie de tipul de proiect (comparativ, calitativ versus cantitativ, drept şi economie etc.). Din punctul meu de vedere, metoda adecvată pentru un studiu necomparativ în orice domeniu al dreptului economic al UE este adoptarea unei abordări multidisciplinare eclectice, euristice şi funcţionale, cu un accent puternic asupra utilizării economiei (sau, cel puţin a înţelegerilor şi raţiunii sale). Impresia mea este, în orice caz, că aspectele metodologice dobândesc pertinenţă în toate materiile studiilor juridice (nu doar în cele aferente UE), astfel încât, în anii următori, sper să văd evoluţii semnificative în acest domeniu.”
Acest număr se încheie cu publicarea, în limba engleză, a Raportului Centrului de Studii de Drept European al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române.
Redactor şef,
Prof. univ. dr. Mihai Şandru
